duminică, 10 mai 2015

Despre kite(surfing)

Despre kite...

Deja despre kite stie toata lumea. Si nu doar ca stie, dar toata lumea face. Sau daca nu face inca, va face in curand. Auzi despre kite la sala, la Mega Image, pe plaja. Eram acum un an la H2O la bar, vine un tip si cere o tigara, ii spun ca nu am. II zic ca nu fumez, e mai sanatos. Raspunde - normal ca stie ca e sanatos, ca doar face kite, uite, mai incolo pe plaja e zmeul lui...

In fine, intrucat toata lumea face, eu nu era sa scap din mainstream, nu? Asa ca am facut cursul. Prima mea mirare a fost ca nu chiar toata lumea face kite. Nici macar aia care fac. Adica, da, plaja din spot era plina. Dar, din 7 ore cat stai la kite, se fac asa, vreo 10 min, in cateva serii. Acum, cauzele sunt multiple - ori nu e vant, ori e prea tare si nu ai zmeul potrivit, ori, cel mai probabil, discutiile de pe mal sunt mult prea interesante ca sa le abandonam, asa, in voia vantului.

De ce sa mint si sa spun ca, la un nivel subtil sau chiar evident, chestia asta nu m-a deranjat prea tare? Pai nu cu mare drag intaintezi in mare cand stii ca dihania urmeaza sa dea cu tine in toate pozitiile... plus ca e foarte important ce faci pe mal, motiv pentru care alocam timp sa le fac in mod parcimonios, cu metoda. E importanta ordinea firelor, culoarea lor, sa le sortezi, sa le ingropi, sa le tii pu directia buuuuna. Partea de pregatire teoretica, de pregatire a zmeului de zbor si aplicarea lor imi dadea mai multe emotii decat o teza la mate. Dar si cand o nimeream!

In fine, la un moment dat este inevitabil sa ajungi si in apa. Dupa ce inveti sa controlezi cat de cat zmeul pe uscat, dupa ce reusesti sa gasesti placa pe mal, sa o mai pui si in picioare, incepi sa te rogi. De zmeu, de vant, de duhurile sfinte. "Hai, usoor, asa, da, da." Zmeul salta jucaus la 12, pare ca e cu tine, te asculta, te intelege, e prietenul tau bun, pui placa, te asezi in pozitie, mai faci o cruce cu limba in gura, asa, acum da, la stanga, ba nu, la  dreapta, am zis in dreaaaaapptaa!.. aaaaaa!!! buf, pleosc, trosc! fata in apa, izbitura frontala. Te-a luat si da cu tine ca in scena din Avengers cand Hulk se supara putin pe Loki. Placa e pelcata in lumea ei, la mal sau departe in larg, cautand un proprietar mai atent. Nici nu visez inca sa ma duc sa o recuperez, asta inseamna sa pui o pozitie ciudata prin care mergi in amonte folosindu-te de zmeu si de o mana pe sub apa drept carma. O gluma buna.

Odata mi s -a intamplat sa ajung pana la mijlocul lacului, acolo vantul a cedat, zmeul a picat si nu am reusit sa il mai ridic. Am tras cu toata forta celor 54 de kilograme ale mele, infipta pana la genunchi in mazga moale, pastoasa, din alge oceanifere, si nu am reusit. Gizas, cum era mazga aia... unde am fost noi la kite, intr-o laguna din Sri Lanka, fundul baltii era moale, lipicios, te adanceai in el ca-n unt. Am ales sa cred ca e un fel de crema din alge, benefica pentru reflexoterapie, ca sa imi iau gandul de la senzatia scarboasa pe care o simteam printre degete. Anyway, nothing sexy about it. Adauga, pe langa balaceala in namol, faptul ca te bronzezi cu manecute, sosetele si altele, ca ceafa intepeneste si ochii stau in soare. Si ca Oceanul Indian are gust de alge si peste stricat, usor dulceag. Yummy!

Dar, pentru cei curajosi si perseverenti, zeii mai si zambesc, chiar daca cateodata la misto. Incet, incet, mai trece o zi, mai trece o saptamana si incepi sa intelegi. La un moment dat chiar ti se pare ca esti acolo. La un moment dat - si voi crea acest moment serios in cadrul acestui post scris cu usoara ironie - devine magic. Nu mai auzi nimic in jur, zmeul chiar e prietenul tau bun, auzi vantul, gasesti placa fara sa te impiedici, standa e stanga si dreapta e dreapta si te ridici. Zambesti, esti acolo, conectat cu tine si cu vantul, si, chiar daca nu mergi mai mult de 3 metri pe placa, intelegi cum O SA FIE.



Niciun comentariu: